The Best Festival „LITTLE PRINCE”

Chișinău, Moldova, mai 2023, ediția a XXXI

Autorii și realizatorii proiectului Daniel Verejanu

și poeta Renata Verejanu

Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia

 

Mesajul video a lui Daniel Ioniță din Australia

Buna ziua, sunt Daniel Ioniță, poet, traducător și președintele Academiei Austro-Române pentru Cultură și de la 17 mii km distanță, de pe țărmul de apus al Pacificului, din orașul Sidnei, din Australia, îi urez Renatei Verejanu cele mai alese dorințe și…  La Mulți Ani… La  Mulți Ani! Renata Verejanu.

Pe Renata Verejanu am întâlnito pentru prima dată în vsra lui 2018, în cadrul unei lansări de carte („Basarabia sufletului meu”), la Biblioteca Onisifor Ghibu, din Chișinău. Erau acolo Vitalie Răileanu, directorul bibliotecii, Arcadie Suceveanu, colega mea în ale publicisticii Maria Tonu din Canada, Leo Botnaru, Ion Cuzuioc, Traian Vasilcău și mulți alții… Era prezentă acolo aproape toată floarea cea vestită a poeziei contemporane din Republica Moldova. Am realizat atunci cât de apreciată este poezia și cât de iubiți sunt poeții în Basarabia, e foarte probabil ca zicala „Moldoveanul s-a născut poet”, să fi fost zisă mai întâi la Chișinău…

Renata Verejanu n-a rostit decât o scurtă prezentare la acel eveniment, dar strălucirea ei aparte ca om, ca prezență, m-a impresionat în mod deosebit. Am avut apoi ocazia să stăm mai multă vreme de vorbă la una dintre terasele din Chișinău, ocazie cu care mi-a dăruit volumul Poetul Dintre Milenii. Expresia directă, temele curajoase, poetica aleasă, m-au făcut să traduc mai multe din poeziile ei în limba engleză.

Am spus că am întâlnito pe Renata Verejanu în 2018, dar de cunoscut ca poet, ca om de cultură, o cunoscusem cu câțiva ani mai înainte, când prietenul meu din sidnei profiliticul publicist și scriitor, GR, președinte  oor al academiei prin 2012, cred că era, mi-a atras atenția asupra artei poetice a Renatei Verejanu. Lucram atunci la volumul Testament, Antologie de poezie română, an of  pe care-l traduceam și editam la editura Minevra din București, și care cuprindea pe cei mai importanți poeți de limbă română de la clasici la contemporani.  În dorința de-a include poeții cei mai semnificativi de peste Prut (de peste ocean, aș zice) m-am sfătuit cu George Roca, care, în maniera lui debordantă, mi-a zis: „Vezi, nu cumva să n-o incluzi pe Renata Verejanu”. Vedeți, sunt oameni de creație, poeți, pe care îi citești, apoi peste un timp îi uiți, alții îți rămân în memorie undeva la periferie. A treia categorie, foarte puțini, vor străluci pentru tine, pentru sensibilitatea ta artistică cu o lumină aparte.

Renata Verejanu nu este doar un poet, deși, dacă ar fi scris doar poezie, poezia ei ar fi de ajuns pentru a fi considerată o scriitoare fanion a vremurilor noastre. Însă gândindu-mă la acea conversație în seara de vară de la Chișinău, amețesc aproape gândindu-mă la câte lucruri am discutat cu Domnia Sa, despre preocupările ei de zi de zi: publicistică, organizarea de festivaluri artistice internționale, inițiative în domeniul sociale, reviste literare, char și reviste pentru copii și multe altele.

Renata Verejanu este o instituție, iar realizările ei se remarcă nu doar prin multitudine ci mai ales prin calitate și amplitudine. Poate că unii dintre dvs vor fi surprinși, dar… eu o consider pe Renata Verejanu, printre altele, și un campion al feminismului/ Nu e vorba de feminicmul

Ci la feminismul omului capabil, stăpân pe situație, chiar și în fața crizelor și pericolelor, să ne gândim/amintim de anii 1980-89, Renata Verejanu a făcut mai mult pentru cauza egalității și justiției sociale pentru femei decât mii de demonstrați pe străzi, fără ca să aibă asta în plan, ci pentru că așa este ea: hotărâtă, curajoasă, vizionară, un strateg, lider iminent, dar și plină de compasiune, de grijă practică pentru semenii săi, pentru copii, pentru societate în general. De multe ori ea reușește mai bine decât 50 de bărbați la fel de deștepți, capabili, calificați, să-și transpună viziunile în pratică. Vedeți, mulți avem viziuni, idei, mulți venim cu planiuri foarte înalte. Puțini dintre noi reușesc să le pună în pratiă și să le ducă la un sfârșit plin de succes, precum îi reușește Renatei Verejanu.

Este un om de la care am avut și continui să am de învățat.

Am spus că voi recita două din poemelr Renstei Verejanu, din volumul Testament, 400 de ani de poezie românescă, volum care a obținut un important premiu la Gaudeamus.

Pentru cei care cunoașteți ambele limbi, o să puteți vedea în ce măsură poetica eminentei sctiitoare a traversat spre o altă cultură, spre o altă lume…

Daniel Ioniță, Sidnei, Australia

22 octombrie 2022

https://www.youtube.com/watch?v=awyZtIvXYGE

 

Chișinău, 2018. Lansarea volumului „Basarabia Sufletului Meu”, tradusă de Daniel Ioniță (Și-a ales poeții singur)

Renata Verejanu: Toți bărbații

toți bărbații

Toţi bărbaţii

Care au trecut prin inima mea –

Unii în fugă,

Alţii reţinându-se îndelung –

Ar putea şi azi să mai revină

Cel puţin

Pe frunte să lase un sărut.

Toţi bărbaţii

Din vina cărora

Inima mi-e palidă deseori

Ar putea să intre

În una din pagini

Cu ocazia acestei sărbători.

Ar putea să recunoască măcar unul

Că în umbra mea i-a fost comod

(Şi un sfat a reţinut precis),

Şi apoi să-şi ia în mâini destinul

Prins la pieptul meu

Precum un bold.

Toţi bărbaţii…

Aş dori, chiar toţi –

Unii tineri, veseli,

Alţii deja morţi…

Să mă ierte, când nebună cer –

Stropul meu de aer,

Palma mea de cer.

 

all men

All men

Who passed through my heart

Some rushing,

Others lingering for a while –

Could return today, even,

At least

To leave a kiss on my forehead.

All men

Because of whom

My heart is often pale

Could enter

On one of these pages

On the occasion of this celebration.

Maybe even one of them could admit

That my shadow was comfortable for him

(And he, at last, learned something, for sure),

And then he could take his destiny in his hands

Fastened to my breast

Like a safety pin.

All men,

I want all those I’ve had,

Some young and joyful,

Some already dead…

To forgive me when, madly, I cry

For my droplet of air,

For my handful of the sky.

Translated by Daniel Ioniță, Australia

Poezia Renatei Verejanu în l.engleză

Poeziile renumitei poete de la Chișinău, Renata Verejanu, președintele FMACCU, traduce în cele mai răspândite limbi:

Daniel IONIȚĂ, Australia

Să fi iubit atât de mult

Nu pot să zic că am iubit mai mult

Atât pe cât destinul mi-a cerut,

Să am putere să străbat prin beznă

Pe când Stănescu săruta o gleznă,

Şi o-nălța subtil în liniştea de lună,

Dovadă – el a creat femeia cea mai bună.

Nu pot să zic, de ce aş zice oare,

Să-i pese cui că sufletu-i în floare

Sau poate-i vestejit de când plecase el –

Mai tânăr ca sonetul,

mai trist ca un rondel.

Nu pot să zic că am iubit mai mult –

Atât pe cât destinul mi-a cerut…

To be Loved So Much

I cannot say that I have loved you more

Than what the destiny has had in store,

My struggle in the dark had ceased to rankle

Just as Stănescu kissed a gleaming ankle,

And subtly raised it to the moonlight straight

As proof – the best of women he managed to create.

I cannot say, and why should I grow sour,

For who will care the soul is just a flower

Or maybe it has wilted since he left

Much younger than a sonnet

My sadder and bereft.

I cannot say that I have loved you more

Just what the destiny has had in store…

Bucuria de a fi alături de poetul Renata Verejanu

Expoziția-Eveniment „EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE”

22.10.2022, BNRM

Membrii FMACCU la Expoziția-Eveniment de la BNRM

Expoziție-Eveniment: EU AM ȘTIUT SĂ FAC DIN VIAȚA MEA O SĂRBĂTOARE 

         Una dintre cele mai reprezentative personalități ale literaturii contemporane din Basarabia, poeta Renata Verejanu, își numără toamnele aurii, doldora de metafore, la un eveniment de excepție, desfășurat de Biblioteca Națională a Republicii Moldova: Expoziția-eveniment „Eu am știut să fac din viața mea o sărbătoare”.

           Bucuroși să o felicite pe poeta luptătoare cu ocazia frumoasei aniversări și a vernisării expoziției inedite, au onorat evenimentul oameni de cultură, ziariști, profesori, elevi, dar și mai mulți scriitori din Moldova și România, care au inundat-o pe protagonista evenimentului cu coșuri cu flori și urări de sănătate și inspirație: acad. Mihai Cimpoi, președintele de onoare al Uniunii Scriitorilor din Moldova, Victor Prohin și Ion Anton, membri ai Consiliului de Conducere al Uniunii, Galina Furdui, Tudor Palladi, Lidia Ungureanu, Ion Diviza, Vasile Căpățână, Constantin Olteanu, Andrei Viziru, Valeria Dascăl, Nicolae Roibu ș.a. – membri ai USM, Vera Crăciun (Galați), membru al Uniunii Scriitorilor din România, Galina Codreanu, Geta Lipovanciuc, Eugenia Zabulica și Veronica Simionica Hasnaș (Bălți), Ecaterina Iurcu, Valeriu Mocanu, Angela Olărescu, Anatol Caraman (Mereni, Anenii Noi), Ion Prisăcaru, Petru Hasnaș – toți membri ai Uniunii Internaționale a Oamenilor de Creație.

 

Cei care nu au putut să vină la vernisarea expoziției au expediat mesaje video: Daniel Ioniță (Australia), Maria Tonu (Canada), Daniela Maier (Franța), Corin V. Petraru (Germania), Cristina Maria Nița (Italia), Mihaela Dindelegan (Oradea), Romeo Tarhon (București), Ina Stana Rebigan (Giurgiu), Natalia Mazîlu-Miron (Văratic) și mulți alții.

 

24.10.2022, Chișinău

 

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

Proiect lansat în 2014 de Academia Europeană a Societății Civile în parteneriat cu Institutul de Filologie al AȘM și Compania ”Teleradio-Moldova”, pentru a susține creația scriitoarei care lipsește cu desăvârșire din librăriile și bibliotecile din țară, festivalul a devenit un bun al oamenilor de creație din diasporă și al îndrăgostiților de frumos din spațiul limbii române.

Festivalul se deosebește de alte proiecte din domeniu prin durata de desfășurare de jumătate de an, prin etapele sale (locale, raionale, municipale, naționale și în final, etapa internațională), prin secțiunile sale (Poezie de autor, Poezie recitată, Eseu, Traduceri, Compoziție, Poezia în viziunea artiștilor plastici), prin spațiul geografic cuprins (or, la edițiile de până acum ale festivalului au participat deja peste o mie de oameni de creație din diferite generații din Australia, Canada, Albania, Bulgaria, Italia,  Danemarca, Franța, Germania, Macedonia de Nord, Olanda, Republica Moldova, România, Rusia, Spania, SUA, Turcia, Ucraina. Festivalul nu și-a stopat activitatea nici în perioadă de pandemie, Măria sa, Poezia, fiind pe linia întâi a proceselor culturale, educaționale din țară.

Serviciul de Presă al FMACCU

Metafora, comunicarea dintre conștient și inconștient

Liderul FMACCU pe Relații Internaționale, Daniel Verejanu, exegetul blagian de la Chișinău, a lansat cel de-al 5-lea titlu de carte, afirmând lumii întregi că

Metafora e comunicarea dintre conștient și inconștient.

Anul Poeziei Moderne cu poeta Renata Verejanu

Crăciunul Oamenilor de Creație

Univers Pedagogic pro a MEC despre Renata Verejanu

Istoria pe care au scris-o personalitățile neamului…

Citim în Univers Pedagogic pro…

LA MULȚI ANI… DISTINSĂ DOAMNĂ…

Mass media și poeta Renata Verejanu

Moldpres

BIBLIOCITY

Șriri.md

Album Renata Verejanu. Destin în imagini

Alo, Capitala

Înnobilarea acestei lumi

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

Anul Renata Verejanu la Biblioteca „Hristo Botev”

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu”

Înnobilarea acestei lumi

Lansarea volumului de poezii ÎNNOBILAREA ACESTEI LUMI, a renumitei poete Renata Verejanu, Eveniment dedicat Chișinăului, la 585 ani

The Best Festival „LITTLE PRINCE”

The Best Festival „LITTLE PRINCE”, Chișinău, Moldova, 10 iulie 2021, producer Renata Verejanu

Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație – International Artists Union

Acum trei ani, când poetul Renata Verejanu savura calm,
ca un înțelept ce este, bucuria obținerii alături de academicienii
Eugen Doga, Mihai Cimpoi, Gheorghe Mustea…
a Premiului ”OMUL ANULUI”,
oferit de prestigiosul concurs al
Companiei Publice „Teleradio-Moldova”,
Puterea Divină și șopti:
„Această frumoasă idee doar tu o poți realiza –
creează Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație…
Reunește în această structură divină oameni de creație talentați, cu suflet viu… din toată lumea…”

UIOC la o frumoasă Aniversare…

Renata Verejanu, președintele Uniunii

Renata Verejanu, Ambasadorul Lecturii

Festivalul Internațional de Poezie „Renata Verejanu” pe timp de pandemie

Renata Verejanu, poetul

Album „Renata Verejanu”. Destin în imagini

Biblioteca Hristo Botev, Chișinău,
Conferință online de lansare a volumului…

Membrii FMACCU la Festivalul Internațional de Poeie „Renata Verejanu”

FMACCU, OMCT, UIOC au fost parteneri (morali) la
ediția a VII a Festivalului Internațional de Poezie „Renata Verejanu”
cade s-a desfășurat în perioada 1 martie – 1 septembrie 2020
și s-a încununat cu un original și descătușat spectacol
de decernare a premiilor, în premieră,
pe Aleea Clasicilor Literaturii Române.
Chișinău, Moldova, 4 septembrie 2020.

Zilele Poeziei Moderne cu Renata Verejanu

personalitățile și prestigiul Moldovei

 

FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE

 

 

FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE

În ajunul Sărbătorii LIMBA NOASTRĂ ROMÂNĂ, Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație, condusă de renumita scriitoare Renata Verejanu, în parteneriat cu toate asociațiile din Rețeaua OMCT, cu FMACCU, cu mass-media… a lansat un nou proiect: FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE, cu tema „Limba Română – Patrimoniul Cultural Imaterial”. La prima ediție a evenimentului, lansat din mers, în timpul implementării altor proiecte grandioase, într-un august torid, au sosit poeți, prozatori, traducători, critici literari, artiști plastici, interpreți, compozitori de la București, Râmnicu Vâlcea, Argeș, Vaslui, Piatra Neamț, Roman, Baia Mare, Iași, Suceava, Dubăsari, Bălți, Tighina, Glodeni, Hâncești, Briceni… Au poposit la Chișinău, unde deja al șaselea an îi reunește Festivalul Internațional de Poezie – Renata Verejanu…

La FORUMUL OAMENILOR de CREAȚIE au vorbit, au recitat, au cântat, au lansat cărți peste 50 de personalități cunoscute publicului de la Chișinău și mai puțin cunoscute, dar toți cu mare dragoste de Limba Română: Renata Verejanu, Romeo Tarhon, Galina Codreanu, Tudor Palladi, Ina Stana Rebigan, Ioan Romeo Roșianu, Elena Volcinschi, Victor Cobzac, Liliana Liciu, Viorica Osipova, Victor Ciobanu, Petru Rotaru și mulți alții fiind încântați de cântecele tinerei interprete de la Iași, Eliana Agafiței, deținătoarea Marelui Premiu la ediția a XXVI a Festivalului-Concurs Internațional al Talentelor Lumii „Micul Prinț” din acest an…

Biblioteca Hristo Botev de pe bulevardul Grigore Vieru din capitala moldavă era ca niciodată neîncăpătoare… Marea bucurie aparținea doamnelor bibliotecare care pentru prima dată găzduiau în modesta sală așa eveniment grandios la care s-au reunit 100 de personalități de pe diferite meridiane. Și mai mare a fost bucuria când pe masa din fața lui Daniel Verejanu, moderatorului evenimentului, se adunaseră un vraf de cărți cu autografe de la aceste personalități… Biblioteca nu va mai duce lipsă de carte românească, susținu în discursul său Angela Olărescu, șefa Bibliotecii „Hristo Botev”.

Reporter „AMP-Internațional”

Patrimoniul Cultural European

Liderul FMACCU și faptele sale

Poeta Renata Verejanu, de la Chișinău, rămâne a fi
poeta luptătoare de le linia întâi
pentru binele compatrioților săi…
În ultimii 25 ani nu a avut nici o zi de vacanță,
zicând: cine va munci și cine va zâmbi în locul meu…

Federația Cluburilor UNESCO și poezia Renatei Verejanu

Anul acesta vom sărbători 40 de ani
de la editarea primei cărţi de poezii
„Până la dragoste”, (1979),
a poetei naţionale/universale Renata Verejanu.


Acum, când Domnia Sa editează mai multe titluri de cărţi –
poezii traduse în l.rusă, engleză, franceză,
germană, italiană… –
constatăm că poemele primei cărţi ale scriitoarei
au avut noroc de traducători buni. 

Дискотека

Танцую, словно бы рискую –
в лицо привычкам и приличиям,
Ведь танец – стать и поступь,
и шаг ваш мне не безразличен.
Танцую, как душа подскажет, танцую хоть бы ты увидел –
Танцуют мысли и улыбка, и сердце, что на боль в обиде.

Вес век танцую, нaзло успеху, – другим его даруйте, боги.
Эй, кто не пляшет, уберите скорей углы с моей дороги,
Раздвиньте стены подозрений…Так тесно в горе поцелую…
А…и ты сюда явилась? Уйди, незрячая – я танцую…

Танцую с нежностью и страстью,
танцую с милым и друзьями,
Меж пробужденьем и грядущим,
между землей и небесами.
Да будет танцем – радость слез,
любовь к огню, любовь к пространству,
И даже труд, и даже слава, и жизнь сама – да будет танцем.

1977, traducere Alexandr Brodschi

P.S. Mai multe despre poeta Renata Verejanu
și alte poeme superbe care au trecut prin ani…

https://www.youtube.com/watch?v=FOuWH9V0tVM

https://www.youtube.com/watch?v=FDiwzV4OncU

https://www.youtube.com/watch?v=U1oWhuXfruo

https://www.youtube.com/watch?v=G7LuN9Krf94

https://www.youtube.com/watch?v=scQzsj7eurY

https://www.youtube.com/watch?v=ArRHKYRmy6Y